Nadina Pascariu Gallery

NP,  seria Anotimpurilor / Seasons series , 2006 ulei pe lemn cașerat cu pânză / oil on wood (covered with a layer of textile),  29,5 x 19,5 cm Lucrare disponibilă spre vânzare. / Available for purchase. lumină caldă / warm light lumină rece / cold light detalii / details în peisaj / in context spatele, cu semnătură / signed back

  „Ce grand artiste n’a pas non plus fait des livres – la littérature chrétienne certes dans son ensemble l’indignerait et bien rares sont dans celle là les produits littéraires qui à coté de l’évangile de Luc, des épitres de Paul – si simples dans leur forme dure ou guerrière – puissent trouver grâce. Ce grand artiste – le christ – s’il dédaignait écrire des livres sur des idees & sensations – a certes bien moins dedaigné la parole parlée – LA PARABOLE surtout. (Quel semeur, quelle moisson, quel figuier &c.) Et qui nous oserait dire qu’il en aie menti le jour où prédisant avec mépris la chûte des constructions romaines il affirma „quand bien même ciel et terre passeront mes paroles ne passeront point”. Ces paroles parlées qu’en grand seigneur prodigue il ne daigna même pas ecrire sont un des plus hauts, le plus haut sommet atteint par l’art, qui y devient force créatrice, puissance créatrice pure. Ces considérations, mon cher copain Bernard – nous mène...

Am scris acest text ca o introducere la un scurt fragment pe care îmi face plăcere să-l citez, după cum mi-a făcut plăcere să-l citesc, printre scrierile unui gânditor contemporan foarte lucid, Alain Besançon, istoric generalist, nu de-al artei, fapt recunoscut în debutul eseului evocat,  Imaginea divină . Gânditor lucid, am zis, după 1956 când se dezice de comunism, la 24 de ani… dar cum altfel, se poate obiecta, cum altfel ar putea fi un intelectual cu patalama în avansata noastră epocă. Și totuși,  Anatomia unei stafii  apărută în 1981 l-a surprins chiar și pe Raymond Aron, deja minoritar ca nivel de luminozitate printre intelectualii secolului (deja) trecut. Adică: în ce măsură comunismul chiar s-a dovedit a fi o stafie (și-un stafilococ, aș adăuga, pe ideea maladiei mentale artificiale epidemice și contagioase), așa cum fusese anunțat din manifestul părintelui fondator, a fost greu (până la imposibil) de perceput pentru mințile încețoșate de opiul ideologic. Încă m...

Ah, cândva am fost în Spania, Am mâncat cu spaniolii Frigărui prăjite în țepușă, Cu un sos de melcișori. The title, "Fado dos Caracóis" (Fado of Snails), likely serves as a metaphor for the slow, gradual, and sometimes difficult process of enduring love, separation, and healing. Snails are often associated with slowness and resilience, which could reflect the arduous journey of dealing with the end of a great love.  A fost singurul cântec pe care am reușit să dansez după o lungă perioadă de pauză. Nu am știut că ar presupune ceva trist - ca orice fado , lucru prezent în titlu - decât după ce m-am apucat să editez filmarea pentru postări. Îmi aminteam cântecul după mulți ani de când îl descoperisem, fără să-mi amintesc titlul. Știam doar că e cu melci și începe cu C... și transmite o bucurie intensă, ca o explozie. Am încercat „O  Malhão”, tot Am á lia Rodrigues, tot foarte frumos, dar nu mi-a ieșit. Am încercat și altele pe care le aveam în fișierul „de dansat”... nimic. În c...